Nu e un titlu original, din câte îmi aduc aminte, Oana l-a inventat acum câţiva ani. Pentru că îi promisesem Irinei că îi fac muffins, în dimineaţa asta am purces la treabă. Ştiam, din experienţele anterioare, că uneori muffins cresc, alteori nu.  De-aia, de data asta nu m-am mai bazat pe priceperea mea, ci tot pe prafuri din comerţ. Nu sunt adepta prăjituritului pe bază de prafuri, dar acum scopul final era să facem ceva împreună, şi repede pe deasupra.

Am avut deci premix de muffins, ouă, lapte, ulei, nucă, fulgi de ciocolată, colorici. Coloricii ăştia se găsesc de cumpărat la Carrefour şi sunt speciali pentru muffins. Noi îi folosim şi în laptele obişnuit, de seară, în loc de ciocolată. Se face roz şi parfumat. Dar să revenim la muffins.

Foarte mândră de şorţuleţul ei cel nou, Mam’zel  a înfipt mixerul în premixul în care am mai pus două ouă, laptele şi uleiul. Când amestecul a devenit lucios, după vreo două minute doar, am incorporat fulgii de ciocolată şi nuca, apoi am turnat în hârtiuţele care erau incluse în cutia de premix. Irina a decorat apoi cu fulgi de ciocolată (rata de atingere a ţintei era trei pe muffin, cinci pe limbă) şi cu colorici, am pus tava la cuptor şi în 20 de minte aveam minunile de mai jos.

Există reţete de muffins bio, cele făcute pentru întâlnirea de azi a mămicilor de Crinuţa au fost absolut delicioase şi bine crescute. Eu nu fac decât să sugerez posibile activităţi pentru zile ploioase. Săptămâna viitoare vă povestesc cum se face o amintire pentru totdeauna, din făină, apă şi coloranţi alimentari. Am învăţat de la baby center. Până atunci, zâmbiţi spre astea:

[Show as slideshow]

[View with PicLens]