Între miile de nimicuri pe care nu mai ştiu cum să le pun în cutii există şi o replică a lămpii lui Alladin. Cum domnişoara are o vastă cultură în materie de zâne, spiriduşi, îngeri şi alte fiinţe capabile să îndeplinească dorinţe, în dimineaţa asta s-a trezit hotărâtă să rezolve o chestiune delicată.
A luat deci un şerveţel şi, cu infinita răbdare învăţată probabil de la domnul Mitz, s-a apucat să lustruiască lampa.
După vreo cinci minute, în care a reuşit să şi transpire, a pus lampa pe masa din bucătărie şi a grăit:
- Mami, duhul ăsta nu e acasă!
- O fi plecat în vizită la vreun prieten, zic eu mestecând în cafea.
- Şi se mai întoarce?
- Cred că da. Lampa e casa lui. Dar ce treabă ai tu cu duhul?
- Păi am o dorinţă.
- Da? Ce dorinţă.
- Ei, cu bicicleta.
- N-ai nevoie de duhul lămpii pentru dorinţa asta. Ţi-am promis că îţi cumpăr eu bicicleta.
- Auzi, dar lampa asta de ce are dop?
- Ca să nu iasă duhul.
- A-haaaa! Deci din cauza ta nu e duhul acasă. N-ai pus dopul. Ia să-l pun eu. Şi să nu mai ascunzi lucruri de mine.
- Ce lucruri, măi, mamă?
- Păi, lampa asta! Unde a fost până acum?
- Pe bibliotecă.
- Nu ştiai că-mi trebuie mie?
- Nu.
- Mai ai ceva ascuns?
- Probabil.
- A. Când vin acasă am să le caut.

Posturi similare:

• Familia Regală
• ÃŽn curând, iubito!
• Cum a învățat Irina să meargă pe bicicletă

5 comentarii la “The Genie is not at home”