Arhiva pentru categoria ‘Bucătăria pt. leneÅŸi’

Cum spuneam, nu mai pot face mare lucru prin casă. Nu că n-ar fi de făcut, dar orice implică aplecat, ridicat, mutat este peste puterile mele. Așa că nu-mi rămâne decât să gătesc. Azi, borș de curcan (deocamdată e în stadiul de supă, pentru simplul motiv că n-am trecut strada să cumpăr borșul) și porcușor camuflat.

Se numeÈ™te aÈ™a doar pentru că l-am ascuns bine sub legume. Bun. ÃŽnainte să mă certe iar Maria că servesc familiei grăsimi prăjite, menÈ›ionez că împotriva principiului “”nu e pasăre ca porcul”", porcul nu poposeÈ™te prea des în frigiderul nostru È™i, deci, nici în tăvi È™i oale nu-l prea întâlnim. Dar, o dată la câteva săptămâni, puÈ›ină carne de porc nu strică. Am zis.

Așadar, stimați leneși, să lenevim gustos încă puțin.

Se cumpără o bucată de spată de porc fără os. Se spală puțin, se crestează și se împănează cu usturoi, se stropește vag cu ulei (dacă aveți spray de ulei, cu atât mai bine) se piperează, se pune în tavă cu o căniță de apă și o linguriță de boia dulce (ca să poată mânca și copiii, nu de alta) și niscai cimbru dacă aveți (mereu, mereu, cimbrul complimentează carnea de porc). Apoi se adaugă ingredientul secret: puțin sos Worchestershire, pe care dacă nu vi l-am ridicat în slăvi până acum, aflați că e minunat.

Apoi treceți la operațiunea de camuflaj. Sunt adepta legumelor proaspete. Dar dacă nu există proaspete, merg și cele congelate, care nu-mi lipsesc niciodată din congelator. Așa se face că azi mi-am camuflat porcul sub un strat de morcovi tineri și l-am înconjurat cu ciuperci.

Nu vă spun cum miroase în casa noastră, că poate vi se face foame și sunteți încă la birou. Ei, încercați rețeta asta (timp de montare: 10 minute) lăsați la cuptor cam o oră, întoarceți pe partea cealaltă bucata de carne, mai stropiți cu un pic de sos și pe urmă lăsați să se pătrundă bine, la foc mic. Cam într-o oră și jumătate, în funcție de cât de bine funcționează cuptorul, veți avea parte de o gustoasă friptură de porc cu legume, (altele decât cartoful) pe care o puteți devora la o singură masă, ori o puteți porționa și servi chiar rece.

Și gata:

E fragedă, aromată, exact cum trebuie. Poftă bună!

N-am ajuns la cumpărăturile săptămânale în acest week-end, așa că din nou a trebuit să improvizez ceva pe placul familiei. Am trecut drumul la non-stop-ul de vis-a-vis și-am cumpărat câteva mărunțișuri. Roșii cherry, castravete, ardei kapia, câteva ciuperci uriașe, câteva cepe românești, lapte și cereale. După ce am pus cumpărăturile la locul lor, am încercat să-mi dau seama cu ce aș putea umple ciupercile. Nu cumpărasem nici un fel de mezeluri, domnișoara mi-a făcut discret cu ochiul când am cerut niște cremwurst, semn că nu mi-i recomandă. În frigider mai aveam un tub de brânză de burduf și niște unt dulce. Am aliniat ingredientele care mi s-a părut că se potrivesc cu ciupercile uriașe. Am regretat încă o dată decesul timpuriu al multiplelor mele plante de mentă și busuioc, s-ar fi potrivit mai bine cu rosiile cherry decât pătrunjelul, dar am purces la treabă. Am curățat ciupercile și în fiecare pălăriuță am pus: puțin unt, o rondea de ceapă, puțină șuncă, usturoi, o rondea de brânză de burduf și deasupra câteva feliuțe de roșii cherry. Am stropit tava cu ulei de măsline. Am pus ciupercile în tavă.

Înainte de a intra la cuptor, arătau așa:

20 de minute mai târziu, erau gata:

Au fost minunate, brânza de burduf și usturoiul se completează foarte bine, roșioarele se-mpacă grozav cu cuptorul, iar ceapa, untul și șunca au timp să se coacă sub stratul de brânză. Se potrivesc cu mămăligă.

Poftă bună!

Am primit reţeta asta de la Oana Păpădie. A durat mult până să o fac, pentru că pe lista mea de cumpărături nu trec des smântâna dulce. Dar după ce am făcut-o prima oară şi ai mei s-au lins pe buze şi-au mulţumit şi-au mai cerut şi altă dată, am început să am grijă să existe smântâna dulce în casă. Paste colorate cumpăr mereu, Irinei îi plac şi am observat că şi celorlalţi copii, care se mai întâmplă să rămână la noi la masă, li se par amuzante. Aşa că am mereu, de toate formele şi mărimile. Când am găsit şi spaghetti colorate, am fost foarte fericită. De obicei cumpăr paste din grâu dur, sau chiar de porumb, evit cât pot pastele cu ou. Reţeta aceasta este mult simplificată faţă de ce veţi găsi prin cărţile de bucate sau pe site-urile culinare, dar, tocmai asta e ideea, să fie simplu, rapid şi gustos.

AÅŸadar, aveÅ£i nevoie de: Citeste mai departe »

Dacă aveÅ£i prin frigider vreo rămăşiţă dintr-un pui la cuptor sau rotisat, care dă semne de plictiseală, puteÅ£i să-i faceÅ£i cunoÅŸtinţă cu o andivă proaspătă ÅŸi un sos uÅŸor de muÅŸtar…

Se face rapid (3 minute), e o masă uşoară şi nu implică artificii din cale afară. Aveţi nevoie de:

Piept de pui cald.

Andive proaspete

Smântână light

MuÅŸtar

Lămâie

Condimente, după gust.

Spălaţi andivele (nu le lăsaţi mult în apă, se amărăsc). Tăiaţi puiul cubuleţe şi andivele  după placul inimii (eu le tai julien). Amestecaţi într-un castronel o lingură de smântână light cu o linguriţă de muştar.  Turnaţi peste pui şi andive. Adăugaţi sare, piper, lămâie şi ce alte condimente vă mai plac într-o salată. Prăjiţi o felie de pâine. Poftă bună!