Archive for the Category »Bucătăria pentru leneşi «
Se cumpără un premix pentru negrese de la supermarket, un borcan cu dulceaţă şi un tub de Smarties.
Se amestecă premixul cu trei ouă eco (musai eco), 50 de mililitri de apă filtrată şi 100 de mililitri de ulei de floarea soarelui, cumpărat de la non stop-ul de peste drum.
Se coace negresa în tavă dreptunghiulară, de carton (inclusă în cutie), cu grijă, să nu se ardă prea tare. (E inevitabil arsul, dar cu măsură, da?) Veţi obţine astfel un blat delicios pe care îl puteţi decupa cu ajutorul unui castron întors cu fundul în sus.
Bucăţile aproape perfect rotunde obţinute astfel se ung cu dulceaţă de căpşuni la interior şi se nivelează cu glazură de ciocolată la suprafaţă. După ce aţi acoperit tortul cu glazura, ornaţi cu câteva bombonele Smarties. Printre bomboane puteţi picura sirop de la dulceaţă sau, dacă aveţi, sos de fructe de pădure (din cele pentru panacotta sau pentru îngheţată).
Din restul de blat rămas, tăiaţi câteva inimioare sau câţiva fluturaşi, cu ajutorul unor forme de biscuiţi. Pe acestea le puteţi pune de jur împrejurul tortului.
Acoperiţi restul suprafeţei tortului cu lumânări colorate şi apoi lăsaţi copiii să sufle de minim 3 ori.
Va fi cel mai bun tort de ciocolată cu căpşuni pe care l-au mâncat în viaţa lor.
Succes!
(Timp de preparare – o oră, dacă respectaţi ce scrie pe cutia de negrese şi le lăsaţi la foc 40 de minute.)
loading...
loading...
Eu nu prea ştiu să trăiesc fără copil. Poate pentru că n-am prea avut ocazia să trăiesc fără ea în ultimii cinci ani şi ceva. De aceea, îmi umplu timpul cum pot.
Azi, de exemplu, am gătit. Pui cu sos gorgonzola, după o reţetă de Adi Hădean. A ieşit mai bun decât se vede în imagini. Atât de bun, că vă recomand şi vouă această reţetă. Se face rapid, nu costă foarte mult şi gustul este spectaculos. Practic e vorba despre piept de pui tăvălit prin ierburi aromatice, aurit puţin în ulei de măsline în tigaie, scăldat în vin alb şi copt la cuptor cu acompaniament de ciuperci întregi, apoi ascuns sub sos de brânză cu mucegai topită în smântână dulce. Dacă puneţi şi un pahar de vin alb (Beciul Domnesc, Sauvignon Blanc) lângă, cina e perfectă.
Cum se face, vedeţi aici.
Hădean e genial. Am zis.
Şi melodia zilei (merge cu vinul):
loading...
loading...
Copiii iubesc pizza. Irinei îi place. Nu facem foarte des pizza, ni se întâmplă uneori în week-end să ni se facă poftă de ceva mai degrabă sărat decât dulce şi atunci pizza e la loc de cinste pe lista noastră, lângă soldăţei şi paste colorate.
Pentru că Mara avea probleme în a face un blat de pizza rapid, iată cea mai simplă reţetă din lume pentru un blat pufos şi gustos.
Într-o tavă pătrăţoasă, pe hârtie de copt, puneţi felii de toast cât să se acopere toată suprafaţa. Se ung bine feliile de pâine cu lapte amestecat cu ou bătut – cel mai simplu e să folosiţi o pensulă de patiserie.
După ce toate feliile sunt îmbibate cu maglavaisul de mai sus, puteţi pune un strat de caşcaval ras, care va suda feliile între ele. Apoi adăugaţi mezelurile pe care copilul le acceptă, măsline şi roşii, ardei gras verde şi roşu, dacă aveţi ciuperci. Din experienţa mea, cu cât sunt mai colorate, cu atât vor fi mâncate cu mai mare plăcere. O legumă la care poate nu v-aţi gândit că merge pe pizza este prazul. Tăiat rondele, dă un gust foarte bun, mai ales dacă vreţi să evitaţi prea multe mezeluri.
Pentru a lega bine compoziţia, turnaţi pe deasupra ou bătut. Daţi la cuptor la foc mediu preţ de zece – cincisprezece minute.
Ţineţi cont: copiilor le place să-şi ajute părinţii, mai ales dacă sunt învăţaţi de mici. Rugaţi-i să participe la pregătirea mesei. La această reţetă pot contribui pe tot parcursul procesului de compunere a Pizzei. De la spoit feliile cu ou şi lapte, la presărat caşcavalul şi celelalte ingrediente. Nu-i lăsaţi însă să pună ei tava la cuptor, e posibil să o scape pe jos sau să se ardă de marginile cuptorului.
Poftă bună.
loading...
loading...
Ati zis ca…